Când viața pare cumplită, fă-ți un ceai și bea-l din cea mai drăguță ceașcă – Arsenie Boca
Se afișează postările cu eticheta ganduri. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta ganduri. Afișați toate postările

duminică, 9 octombrie 2011

{ I confess }

sursa internet


Am deschis fereastra si am mirosit Toamna!
Miroase frumos si puternic, si stie ca s-a lasat foarte mult asteptata! E maiestuoasa si- unii ar spune- putin malitioasa! Spune ca nu sta foarte mult caci surata ei,Iarna e nerabdatoare sa ajunga si ea. Ele au facut asa un pariu intre ele, si iarna s-a decis sa nu ne chinuie infiorator: va fi lunga,dar blanda. Ele amandoua sunt putin suparate pe vara,caci s-a facut rea si parleste tot, si strica cheful oamenilor de natura dezlantuita. Inainte ne placea, trebuie sa recunoastem, ne placeau toate anotimpurile si ne multumeam cu ce ne dadea fiecare. Acum nu! 6 luni de vara si 6 de iarna, aproape? Din sandale in sosoni??? Pai ce inseamna asta?
Si toamna? Dar primavara? Ele ce au, sunt ciumate de' au fost asa trimise la izolare si lasate doar cate un pic sa scoata capul?




Sincer, imi era tare dor de o ceasca cu  ceai caldut in confortul fotoliului si in compania unei carti bune.
Ador toamna!!!

sursa foto: internet
Sa nu mai aud o perioada buna de timp de cuburi de gheata la pahar! Vreau doar ceai cald si poate cate un laptic. Neaparat cu cacao, altfel pentru mine nu prea are farmec si nu imi aminteste deloc de copilarie gol si alb...asa...

Am lasat fereastra deschisa ca sa intre Toamna si in camera mea... de cand o asteptam!!!

                                             ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

I confess... imi place sa ma uit la Sotii de militari si,culmea tupeului mai urmaresc si Mediumul, joia aceasta insa l-am ratat caci faceam medii pe clase la predictive, si inca tot felul de situatii si planuri de recuperare a materiei! Aiurea, voi chiar credeti ca ne va baga cineva in seama cu recuperarea aceasta?
Da? In fine, 'om trai si 'om vedea!

Am lasat fereastra deschisa ca sa intre Toamna si in camera mea... de cand o asteptam!!!
...and still confess... si Anatomia lui Grey imi place si incep sa ma intreb cand incepe o serie noua,iar ceea ce am vazut eu martea trecuta este dintr-o serie nevizionata sau e tot o reluare? Caci am asa un amestesc de deja vu cu necunoscut!

Si ca sa fie obraznicia pana la capat ma uit si la Intrecerea anilor si la Factorul X!!! ( in pauza de la Intrecerea anilor).
Acum, cu siguranta, toti cititorii mei vor spune: -Orthodox bad are you, Ana dear! ( sau poate fara dear : )

Stiu,dar ce sa fac? Om sunt, cu pacate, deci!



Duminica si toamna binecuvantate sa avem,cu liniste si rod !

PS. Am facut si al doilea rand de zacusca [din nou]- impreuna cu mami,caci s-a decis in familie ca iarna e lunga si daca s-o scumpi intretinerea, cine va mai avea si bani de cumparat mancare? ;)) Ceva trebuie sa fie in casa...

Ana

duminică, 21 iunie 2009

Cata dragoste....

Are omul acesta, Parintele !
Azi m-a impresionat din nou, atat de placut! Are atata dragoste chiar daca mustra pe cineva.

Predica de azi... Duminica Sfintilor Romani... o adevarata lectie de viata.
Si desi nu citeste,( sunt convinsa ca-si pregateste, intr- o oarecare masura, predica) este atat de coerent si de concret in ceea ce zice, incat dupa ce se termina iti pare rau ca nu mai tine ... putin ...

Sfintii romani nu aveau scoala la Sorbona si nici functii de conducere, dar aveau BUN SIMT si-l priveau pe cel din fata ca pe "chipul si asemanarea Domnului" .

In zilele noastre huzureste RAUL SIMT...da-i omului o functie de conducere ( chiar si pe net :D n.m ) si apoi iti va arata adevarata lui fata...

Noua nu ne mai ajung : o masina, o casa, o nevasta, un barbat ... ( vrem mai mult, mai mult! ) copiilor nu le mai ajunge nimic din dragostea parintilor, caci acestia sunt prea ocupati cu "asigurarea traiului de zi cu zi"... hmmm cum ne ingrijim de toate si de ce e cel mai important uitam!!!

Avem o fiinta draga , si cand nu e langa noi deja suntem un munte de ingrijorare!? Oare daca am incredinta-o lui Hristos, si convingerii noastre ca Domnul e Totul si VEDE totul ,POATE totul, nu am fi mai linistiti stiind persoana draga cu Hristos?

Nu e nimeni singur, niciodata, decat daca asta vrea! Altfel Domnul e cu el si in el si numai de noi depinde sa IL primim si sa Il lasam sa ramana in noi si cu noi!!!

Ne pretindem credinciosi, venim duminica de duminica la Biserica, ne ingropam in fuste lungi si ne innodam in basmale, barba e lunga si sfredelirea , invidia si pizma la fel sunt si ele ...

Si nu suntem cuminti nici in biserica, si stricam rugaciunea celor care sunt in rugaciune, atat cati mai sunt!

Si nu facem decat sa ne gandim cum sa ii aratam aproapelui ca suntem cei mai tari , cei mai credinciosi, si barfa ne mananca pana la os, iar daca un frate mai mic isi asculta duhovnicul si cere iertare celuilalt, caci i-o fi gresit cu ceva ,ce facem?
Ii transmitem salutari duhovnicului, dar noi, noi, la randul nostru, nu cerem iertare, din contra mai aruncam din venin putin tot spre bietul frate mai mic, care incearca sa fie "in litera" Duhovnicului.

Si cata dragoste aveau Sfintii nostri! Si noi? Cand o vom avea?

Si cu toate ca dojeneste, are atata dragoste in ochi, priveste cu atata duiosie spre "fiii si fiicele"...si pleci plutind, desi ai auzit atatea adevaruri pe care voiai sa le uiti,sa le ascunzi...sa nu stii de ele!

Cata ravna, ce har, si nimic nu e intamplator,daca am ajuns sa cunosc asa un om!
Fratilor, daca aveti un duhovnic - ascultati-l - iar daca nu aveti CAUTATI-L!

Va doresc sa aveti parte de cel putin tot atata bucurie cata am eu, ignorati orice altceva si nu lasati pe nimeni sa va strice bucuria, nu lasati Raul Simt sa va cotropeasca !
Daruiti bucuria si altora, daca se poate, dar sa nu o stricati cu raul!

PS.
Cateva fotografii - poate le-ati mai vazut si in alta postare de a mea- cu manastirea Duminica Sfintilor Romani, aflata la iesirea din Bucuresti, pe sos. Oltenita ( sper ca asa ii zice )






jurnalulanei.blogspot.com ©

Ana



miercuri, 14 ianuarie 2009

Un mail...


Asa-i ca asa-i?

"Succesul fara dragoste, te face arogant. Bogatia fara dragoste, te face avar. Supunerea fara dragoste, te face servil. Saracia fara dragoste, te face orgolios. Frumusetea fara dragoste, te face ridicol. Autoritatea fara dragoste, te face tiran."

Ana


Activitati "domestice" care nu imi plac...



Sunt pe picior de plecare la servici, deci timp de un post lung nu-i.
Dar de unul micut-micut,da!

Ieri am avut de calcat rufe...multe ca se cam stransesera... cu atatea sarbatori am spalat destul...si alaltaieri am calcat, si, de cand ma stiu, nu imi place sa calc!

Da, cu toata rusinea de care sunt capabila, zic ca fac aceasta activitate doar pentru ca e necesara si nu se poate fara ea,dar placere de calcat rufe,eu nu am!!!

Si am incercat sa ma autosugestionez, am o masa de calcat teribila si fier de calcat vreo trei, si cu abur si fara etc,degeaba,nu-mi place si pace buna!

Si apoi m-am gandit:ia sa scriu eu si despre ce nu imi place,caci mai mult de ce-mi place scriu.

Si nu-mi mai place sa fac mamaliga,de fapt nici nu prea stiu sa fac...dar, sa zic ca aici e si putin vina bunicii (mamaie) ca ea imi zicea, Dumnezeu sa o ierte!: "Te va pune sotul sa ii faci mamaliga la 12 noaptea ,iar o nevasta cum trebuie isi asculta sotul,nu ii iese din cuvant!".
Cum la 12 noaptea? gandeam eu,pai la ora aia se doarme...hmm,mda ma va pune daca stiu sa fac,dar daca nu stiu,cum sa ma puna? E,poftim,logica de clasa a saptea...si,uite asa,nu am invatat eu sa fac mamaliga.

Deci,ca sa concluzionez: nu-mi place sa calc rufe si sa fac mamaliga!

Voua ce nu va place?

Ana




vineri, 2 ianuarie 2009

Cum l-am "descoperit" pe Sfantul Serafim...

Absolut intamplator si la moment de grea incercare pentru mine...
Il "stiam" ca doar il mai vazusem pana atunci,nu-mi era strain numele, dar mi-erau straine minunile pe care Le face.
Nu il luam in seama, desi , de fiecare data ma opream sa il privesc, de parca stiam ce ajutor voi primi de la El.

Ma abtineam cu greu sa nu plang pe strada...tocmai primisem rezultatele analizelor. Facusem analize pentru o problema careia nu ii venea nimeni de cap,iar diagnosticul era ambiguu, ca sa nu zic ca lipsea cu desavarsire...

Chiar nu intelesesem de ce imi daduse sa fac atatea analize "diliul" ala de doctor, pentru ca asa il numeam in mintea mea,caci era taaaaaaaare aiurit si glumea cu orice;intre noi fie vorba,eu nu prea glumesc cu oricine,iar in materie de sanatate mi se pare chiar macabru sa glumesti.

Imi amintesc si acum. la mai bine de 8 ani de la o interventie chirurgicala,cand chirurgul,la un schimbat de pansament mi-a zis: "aaaaaaa,domnisoara,pai sa mai facem una in partea cealalta sa fie simetric". Nu va dati seama cat de greu m-am abtinut sa nu ii zic sa ii faca maica-si sau mai stiu eu cui, insa cred ca se citea pe fata mea ce gandeam caci, pana la urma si-a cerut scuze... Oricum nu puteam sa "gust" asa ...umor...

Dar sa revin...
Analizele principale au iesit ok -adica cele pentru care asteptam in sfarsit un diagnostic,iar la doctorul asta ajunsesem ca era "faimos".
Si culmea era o afectiune asa de usor de vindecat incat m-am si gandit de ce trebuise sa merg pe la atatea usi cand nu era nimica grav...slava Domnului!

Dar...partea rea acuma vine : analize pe care nu intelesesm de ce mi le daduse sa le fac au iesit atat de rele incat m-au daramat.

Eram dupa o perioada in care ma suparasem muuult- acum privind in urma imi dau seama ca mi-am riscat sanatatea pentru probleme care ulterior s-au rezolvat de la sine intr-o maniera mult mai buna decat as fi sperat,dar ,in perioada aceea plangeam pana la epuizare,caci voiam pe loc rezolvarea si ,evident asa cum mi-o doream eu, desi buzele mele rosteau "faca-se VOIA TA",tot voia mea o voiam facuta.
Daca stiam ca zbuciumul de atunci imi face atata rau, nu varsam nici macar o jumatate de lacrima,dar asa e omu'...

Am repetat analiza...pe un zbucium si mai mare,acum dublat si de uluiala,caci refuzam sa cred asa ceva...
Acelasi rezultat!!!

Asta se intampla intr-o vineri...m-am dus la Sf.Maslu si nu am auzit nici macar un sunet din ce spuneau Parintii, imi amintesc ca femeia de la pangar,care ma cunoaste de ani de zile mi-a zis: "Nu mergeti la miruit?"
Ba merg,sigur...

Duminica merg la Sf Liturghie si ,asteptand sa iau cateva lumanari o observ...
Era asa de frumoasa,si mi se parea ca nu-si ia ochii de la mine... Sfantul Ma privea cu atata blandete,parca plangea cu mine...oricum imi stia necazul! Si zic,mai mult pentru mine: Sfantul Serafim...si nu am bani... si apoi :"mai aveti sau numai aceasta este?"
"Numai asta. dar lumea nu IL stie ,nu cred ca se "da"...v-o pun de-o parte".

Mi-a pus Icoana sub celelalte,urmand sa vin in cursul saptamanii cand trebuia sa intre salariul pe card...

Dar ce, am rezistat sa astept? M-am imprumutat la servici si ,de bucurie ca pot sa o iau mi-am mai cumparat inca una cu Mantuitorul.



Cateva zile nici nu am pus-o pe perete, o tineam langa mine si ma rugam "Sfinte, fa sa nu mai fie, vreau rezultate normale,ajuta-ma cum stii TU, stiu ca nu merit ,dar tot vreau,stiu ca nici nu Te luam in seama,dar eu sunt o muritoare,TU esti Sfant, trebuie sa ma ajuti, fa cum stii Tu ,dar ajuta-ma!"

Mi se interzisese categoric sa plang, pentru ca atunci ,din nou rezultatele ieseau prost,dar ce, puteam? Plangeam dublu si ca nu se facea voia mea si ca aveam rezultate rele la analiza.

Dintr-o data toata lumea mea se prabusise,iar analizele deja mi se pareau asa de grave incat ma vedeam dusa la groapa cat de curand.

Am uitat sa va spun ca doctorul de specialitate imi daduse sa iau niste pastile pe care le-am refuzat,adica le-am adus acasa,dar am zis "mai bine mor ,dar asa ceva eu nu iau."
Am luat ceva naturist recomandat de dr. de familie.

La doua saptamani de la ultima analiza care iesise prost ,o repet la un alt cabinet: stupoare, euforie, de necrezut : eram in parametrii normali!!!
De fericire ma duc si la dr. care imi zisese : nu luati pastilele, veti muri incet dar sigur,sau poate mai repede,depinde de organism..."
Si fac aceeasi analiza si la el; rezultatul : in parametri normali . Si el zice: "vai, ma bucur ca v-ati hotarat sa luati medicamentele".
"Nu le-am luat dl doctor", si le scot din geanta sa i le dau...
"Cum nu le-ati luat...pai...ce-ati facut?"
"M-am rugat la Sf Serafim si M-a auzit!!! "

L-am lasat in cabinet si deja nu ma mai irita caci imi zisese ca sunt "sectanta." I-am raspuns ca sunt doar ortodoxa,si ca nu ma atinge ironia lui!!!

De atunci ,merg periodic la control ,am in continuare un dialog plin de ironii cu dl doctor, care ,intre timp a aflat ca am fost si la Ierusalim,( sac,ca el n-a fost!!!) si tot nu ii vine sa creada ca nu am luat nici macar o singura pastila- de acuma nici nu imi mai da ,caci stie ca mi le da degeaba ,insa slava Domnului, nu am mai avut probleme si am asa un "feeling" ca nici nu voi mai avea!!!

Datorita Sfantului Serafim de Sarov si a Sfantului Nectarie, caci cu Sfantul Necatrie sunt "cunostinta veche" Photobucket

Slava Tie ,Doamne ca ne-ai daruit Sfintii Tai ca sa ne ajute!!!




RUGACIUNE CATRE SFANTUL SERAFIM
O, preasfinte Cuvioase si de Dumnezeu purtatorule Parinte Serafim, cauta din slava ta cea de sus catre noi cei smeriti si neputinciosi, impovarati cu multe pacate, care cerem de la tine ajutor si mangaiere. Apropie-te de noi cu inima ta cea plina de bunatate si ajuta-ne ca sa pazim fara de prihana poruncile Domnului, sa tinem cu tarie credinta ortodoxa, cu sarguinta sa-I aducem lui Dumnezeu pocainta pentru pacatele noastre in evlavie crestineasca, cu harul bine sa sporim si sa fim vrednici de ajutorul si mijlocirea ta pentru noi inaintea lui Dumnezeu. O, Sfinte al lui Dumnezeu, Serafime, auzi-ne pre noi, cei ce cu credinta si cu dragoste ne rugam tie si nu ne trece cu vederea pe noi, cei ce avem nevoie de ocrotirea ta. Acum si in ceasul sfarsitului nostru ajuta-ne si apara-ne cu rugaciunile tale de sagetile cele pline de rautate ale diavolului, ca sa nu ne stapaneasca puterea lui ci, cu ajutorul tau, sa ne invrednicim a mosteni fericirea lacasurilor Raiului. Caci in tine ne punem astazi nadejdea, Parinte milostive, fii pentru noi cu adevarat calauza spre mantuire si aduna-ne la lumina cea neinserata a vietii vesnice prin mijlocirea ta cea bineplacuta, la Tronul Sfintei Treimi, ca sa slavim si sa cantam impreuna cu toti Sfintii Numele cel vrednic de inchinare, al Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, in vecii vecilor. Amin.


Ana



luni, 22 decembrie 2008

Va invit la un ceai...


si cumva la aduceri aminte...si ganduri de azi pe maine...
Craciunul de anul trecut...
Meniul ( cam acelasi ca in fiecare an, uneori cu mici variatiuni) :
- aperitive: rosii, castraveti, branza,masline,mezeluri, oua umplute, salata de icre ( facute la robot ies delicioase);
- salata de boeuf cu chiftelute din carne combinata- porc si vita, cat mai mici si rotunde, asa cum le facea mamaia mea...
- pui pe sticla;
- pastrav la gratar;
- clasica ciorba de perisoare- (uneori acrita cu zeama de varza);
- sarmale in foi de varza acra;
-fructe; cozonac (facut de mama)
-si dulciuri...de cand ma stiu la noi se fac trei feluri de placinta: cu branza ,cu nuci si cu mere; preferata mea e cea cu branza- sarata . La Sibiu,bunica facea cu branza dulce si stafide,minunata si aceea...

Fotografii nu prea am,doar pe aceasta din meniul de anul trecut...


desi Mosul imi adusese aparat foto,dar si camera video ,si am preferat sa imi testez talentele de cameraman :))




La noi e o traditie deja impodobitul bradului; acest lucru se face numai in Ajun si musai trebuie sa colinde Hrusca in toata casaaa, caci altfel nu e Ajun si nu e brad impodobit...
Am si acum prima mea caseta audio,cu Stefan Hrusca-eram in clasa a zecea ,cred, cand am primit -o...nu o pot fotografia pentru ca este in casa din provincie,dar cu proxima ocazie o aduc la Bucuresti :D.
Eu nu am cumparat niciodata brad artificial,chiar si pe vremea raposatului aveam tot natural ,chiar daca atunci era cetina...
Stiu ca veti zice ca sunt egoista si nu ecologista, da e adevarat, insa daca Domnul imi va ajuta sa mi se implineasca visul de a locui la casa,voi cumpara numai in ghiveci si il voi planta in curte - it's a promise -
Poze cu bradutii am, si de acum trei ani, iata-l:


cam anemic,dar era buget de austeritate rau de tot...

si de acum doi ani...cand l-am facut uni- rosu,



si de anul trecut:







Meniul de anul acesta va fi mai decent, pentru ca m-am cam saturat sa gatim si sa aruncam mancarea apoi.
Vom avea:
- aperitivele- cu siguranta pentru ca sunt usoare;
- sarmale;
- friptura in sos de vin;
- am cumparat cozonaci azi ,mai mult pentru impartit caci eu nu am voie sa ma ating de ei...
- salata de fructe;
- si prajitura cremsnit aproape dietetica- spun aproape pentru ca foile sunt cumparate si nu facute in casa,sper sa am timp de poze cand o voi "asambla"
- bineinteles ca vom avea fructe -neaparat- din toate cate putin;
Curatenia e gata, voi mai aspira o data miercuri dupa masa, de maine cred ca vom gati.
Miercuri sper sa ajung si la Biserica, cu voia Domnului, la slujba din Ajun.
Va doresc toate bune si spor la treburi!

Ana


Copyright © 2008 Jurnalul Anei


miercuri, 17 decembrie 2008

Postarile....

din ultimele zile au parut mai multor prieteni si cititori fideli de-ai mei -triste...
Poate ca am fost putin mai melancolica decat altadata,insa motive de tristete nu am,slava lui Dumnezeu, si imi pare rau daca v-am intristat.

Simtiti parfumul bine-cunoscut al sarbatorii Nasterii Domnului? Nu stiu daca si cu voi se intampla la fel,insa ,fara sa pot explica ,eu "simt", in fiecare an, acel aer specific si premergator.
Si spun asta cu rusinea de a nu fi terminat inca prin casa curatenia,si cu jena ca o ajut prea putin pe mama -dupa parerea mea-la aceasta curatenie. Ea e genul care "revolutioneaza" toata casa, si asa m-a invatat si pe mine.Trebuie totul "migalit" ca la carte . Intotdeauna mi-a zis: "Vezi sa nu faci curat doar pe unde vede soacra!!!" si deh,desi nu am soacra inca,ma si vad apostrofata de soacra-mea daca nu e totul "luna".

Ce conteaza ca in toamna am spalat perdele,draperii, cuverturi, am scos la batut si aerisit covoarele,( din pacate eu nu am inca parchet,desi imi doresc,insa ,la salariul meu de bugetar, trebuie sa imi pun pofta in cui pentru ca,sincer m-am cam saturat de rate - am si batut cuiul,dar a fost initial batut pentru pofta de dulciuri, acum a ajuns si pentru pofte de design interior si prea multe doleante in materie de casa...-

Dar sa revin... vorbeam de aerul specific marii Sarbatori pe care o asteptam in doar cateva zile...
Si ma gandeam cata dreptate are o prietena de-a mea cand imi spunea asta seara :"iti dai seama ce caldut este sa duci niste hainute sau dulciuri la biserica pt a fi duse la un camin de copii, apoi sa-ti savurezi in tihna Craciunul cu convingerea ca ai facut o fapta buna? Nici macar nu te-ai ostenit sa duci tu acolo, la camin, hainutele, de ce sa o faci, de ce sa ii vezi, de ce sa...iti dai seama cat ne menajam si zicem ca suntem crestini?"
Sa vad cine indrazneste sa o contrazica...

Iarta-ma,draga mea ,ca am pus pe blog o bucatica dintr-o discutie particulara,insa ai atata dreptate,si am simtit atat de vie durerea ta, neputinta si lasitatea mea,pentru ca ma incadrez pe deplin in "ce fapta buna am facut ca am dus cate ceva la biserica pt copiii nimanui...acum pot sa stau linistita ca am facut fapta buna..."

Acestea sunt tristeti,dureri adevarate, nu micile mele toane de fata rasfatata si iubita, cu nelinistiti declansate exclusiv din vina mea!

Si ca sa inchei cu un aer optimist postarea de azi,pentru ca nu a fost intentia mea sa intristez pe nimeni,va daruiesc acest colind pe care l-am primit si eu de la cineva drag .( mi l-am transferat si pe mp3, si adorm cu el in urechi -si cu alte colinde,evident...)



02.ducu berti - primeneste-ti gazda casa
Asculta mai multe audio Muzica »

Ana


marți, 16 decembrie 2008

Fericirea...

e atat de simpla...
Este gandul meu la tine cand ma trezesc dimineata .
Stiu sigur ca tu ma trezesti cu noaptea-n cap, desi te-am rugat sa nu o mai faci ...macar nu prea des.
Nu mereu vreau sa ma trezesc la aceeasi ora cu tine...
Fericirea este... vocea ta draga si iubita, chiar si atunci cand imi zici vorbe care dor...
Fericirea este timpul scurs impreuna cu tine... povestile tale de zi cu zi, glumele tale, melodiile care-ti plac tie, autoritatea ta asupra mea, personalitate ta foarte puternica, duritatea si blandetea ta.
Fericirea este grija mea si aparenta ta indiferenta, studiata si deloc intamplatoare.
Fericirea este fotografia ta pe ecranul telefonului meu mobil...
Fericirea esti tu cu defecte si calitati.

Si atunci de ce mi-e frica?
De ce simt ca imi esti asa de drag ?
Daca cumva te pun pe tine pe primul plan si abia apoi pe Domnul?
Daca de asta e rau atunci?

O prietena imi spunea asa: "tu ai inteles ceva din ce ti-am tot spus pana acum? eu stiu ca esential e sa iubeasca femeia, nu barbatul"

Pai daca-i asa eu trebuia sa fiu cea mai fericita de pe tot pamantul asta... si de ce nu sunt?
Stiu ca e si vina mea, pentru ca inca nu ma ridic la nivelul asteptarilor tale, poate simti aceeasi frustrare ca si mine, dar mie imi e greu sa cer, vreau doar sa "se deduca din context"

Oare voi reusi vreodata sa fac sa se "deduca din context"?

Indiferent ce va fi ,voi simti la fel: ca te "cunosc dintotdeauna si profund" si ca mi-e bine langa tine, desi nu mi-e bine mereu si nu oricum.

Si, uite asa, ajung din nou aici:

"Unde te vei duce tu acolo voi merge si eu, si unde vei trai tu voi trai si eu; poporul tau va fi poporul meu, si Dumnezeul tau va fi Dumnezeul meu. Unde vei muri tu voi muri si eu, si voi fi ingropata acolo. Orice-mi va face Domnul, numai moartea ma va desparti de tine!" (Rut 1:16,17)

Ca daca nu pot altfel...
Ajuta-ma , de data asta, sa pun inceput bun! Nu vreau vorbele tale,ci faptele tale...
Ana




marți, 9 decembrie 2008

Pentru tine, dragul meu!


"Unde te vei duce tu acolo voi merge si eu, si unde vei trai tu voi trai si eu; poporul tau va fi poporul meu, si Dumnezeul tau va fi Dumnezeul meu. Unde vei muri tu voi muri si eu, si voi fi ingropata acolo. Orice-mi va face Domnul, numai moartea ma va desparti de tine!" (Rut 1:16,17)
Ana



vineri, 28 noiembrie 2008

Am atat de multe motive...



pentru a- I multumi!!!
Pentru fiecare dimineata in care ma trezesc si ma pot bucura de lumina zilei;
pentru ca pot admira seninul cerului,si pot respira aerul curat si tare al inceputului de iarna;
pentru ca muncesc si fac exact ceea ce mi-am dorit din totdeauna;
pentru ca nu rabd de foame sau de sete niciodata;
pentru ca pot imbraca ceea ce imi place si nu am fost nevoita sa merg desculta niciodata;
pentru ca sunt sanatoasa, iar atunci cand sunt bolnava afectiunile sunt minore si se pot trata;
pentru ca, din cand in cand,imi pot permite sa vad locuri pe care doresc sa le vad;
pentru ca pot merge la Biserica;
pentru ca am trecut pe Acolo pe unde au mers pasii LUI;
pentru ca am prieteni- nu multi-dar buni;
pentru ca pot IUBI;
pentru ca ma stiu iubita;
pentru ca ma simt iubita;
pentru ca indiferent cate II cer ,mi Le da;
pentru ca nu merit si totusi primesc;
pentru ca am langa mine persoanele pe care le iubesc cel mai mult.
pentru ca atunci,cand ,poate, e putin ocupat si cu altcineva in afara de mine,II trimite pe Sfintii LUI sa ma ajute si sunt ajutata MEREU!

Si ,cu toate astea, sunt uneori o mare ingrata pentru ca UIT SA II MULTUMESC!

Doamne iarta-ma si nu ma pedepsi pentru ca TE chem mai mult atunci cand am nevoie de Tine,
pentru ca Iti multumesc doar atunci cand imi amintesc, si nu atat de des pe cat ar trebui;
pentru ca Te rastignesc in fiecare zi ,cu voie si fara voie.
pentru ca nu tin minte toate cate ar trebui sa fie pentru a-Ti multumi.

Fie ,Doamne, mila TA in veci!
Iti multumesc ca viata mea e plina de iubire si lumina!

Ajuta-ma sa nu mai uit de Aproapele meu;
Ajuta-ma sa fac Voia Ta!
Amin

Ana




Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...