Locul in care e greu si sa mori, si sa traiesti

Adica Romania.
Daca va ganditi ca e greu de trait ( salarii,pensii, rate,facturi...) hai sa va spun cat e de greu sa mori.
Adica sa mori e usor, dar tot ceea ce tine de momentele de dupa deces e ceva de domeniul incredibilului,asta pe langa durerea celor ramasi sa planga..

Sa incepem cu inceputul: imi pare rau,dar trebuie sa spun, nu judec, doar constat si nu am putut sa nu fiu naucita cand am aflat de la matusa mea ca preotul i-a cerut 1 milion ( 100 de lei noi) pentru ca sa il spovedeasca si sa il impartaseasca pe unchiul meu; i-a dat, bineinteles fara sa carteasca, cum ar fi indraznit sa comenteze ?

A doua zi , unchiul a murit... a urmat apoi slujba "citirea stalpilor" Cat credeti ca a costat aceasta slujba? 2 milioane jumatate!!! (suma ceruta de acelasi preot care il spovedise! )


Locul de veci  il aveau ( era de fapt locul socrului,dar, cum a fostcaz de forta majora - oamenii sunt storsi de bani dupa un an de boala  si de tratamente pentru unchiul- l-au inmormantat acolo.)

Saparea groapei costa 16 milioane, dupa tot felul de targuieli, groparii au cedat si au lasat pretul la10 milioane.

Imbalsamarea.... 3 milioane ( vechi).

Constatarea decesului-   1 milion jumatate( nu stiu daca le-a dat cineva vreo chitanta! ) Pentru ca a murit sambata, a fost foarte greu sa vina cineva sa constate decesul ...

Si pe langa toate acestea durerea caci s-a dus un om tanar, unul din cei 2 unchi pe care i-am avut eu.

Si cum o nenorocire nu vine niciodata singura, nasa mea de botez este si ea aproape la fel cum era unchiul saptamana trecuta. Dupa ce , cu mai putin de 2 saptamani era in coma la Municipal si a reusit sa iasa din acea stare cumplita, iar noi credeam cu totii ca este pe drumul cel bun, acum doua seri a ajuns din nou la spital, de data aceasta la Paulescu pentru ca ii esta foarte rau: nu poate sa manance, si nici sa bea apa, si  glicemia nu ii scade sub 200... Refuza insulina cu o incapatanare greu de descris,iar aseara, intr-o incercare disperata de a o salva dna doctor a trecut-o pe perfuzii.

Daca acum cateva zile tresaream de cate ori suna telefonul pentru ca stiam ca avem 2 persoane dragi care trec prin momente cumplite, acum, cand suna vreunul dintre telefoane, fix / mobil, stiu ca nu pot sa mai fie vesti despre unchiul meu drag, si sperdoar sa nu fie vesti rele despre nasa.
Pentru mine dansa  nu a fost ca o a doua mama, imi amintesc ca nu m-am simtit iubita de ea niciodata, dar e nasa mea si o iubesc asa cum este , iar gandul ca se duce si ea este foarte greu....

Poate credeti ca am terminat...nuuuu, deloc, daca as mai putea zambi,as spune cu zambetul pe buze ca am ajuns ca in filmul acela: "4 nunti si-o inmormantare"... parca asa ii spune: ei bine, fina-mea acum si-a gasit sa se marite... peste 2 saptamani are nunta.

Ciudata viata asta , si cui ii arde de nunta?
Spuneti si voi!! Insa vom fi nevoiti sa mergem probabil la slujba religioasa, altfel se va supara cu siguranta....
In fine, vom vedea!

Stiu, am schimbat sablonul iar, l-am bibilit toata dupa-amiaza incercand sa uit ca azi a fost dus la groapa unchiul meu drag...  dar tot Minima imi place ,insa joaca cu sablonul nu te solicita intelectual absolut deloc, si timpul trece ... si mai uiti.
Daca nu va place, imi puteti spune, n-as putea sa ma mai supar din ceva  ( cred).

Poti sa mananci cirese si sa plangi, nu te deranjeaza nimeni...

 ©www.jurnalulanei.blogspot.com

Ana