Multumesc, Hristofor!
"Tot ceea ce ne dorim mai mult, noi, tinerii din ziua de astăzi este să fim la modă. Orbiti de orgoliu, am devenit robi ai modelor, care mereu vin si se duc. Intr-una din scrierile sale, părintele Savatie Bastovoi afirmă faptul că este de ajuns să vezi cu ce se imbracă o persoană ca să stii ce fel de muzică ascultă, ce oameni ii plac sau multe alte lucruri. Asta se datorează faptului că imbrăcăm uniforma MTV-urilor si prin devalorizare, ne pierdem identitatea. Din păcate, moda nu apare doar in domeniul vestimentatiei ci in aproape tot: muzica (punk, rock, EMOcore, house), mancare (fast-food'uri, pub'uri), băutură, conceptii si chiar idealuri.
Acestea sunt lucruri pe care probabil le stim cu totii si sunt generalităti. Pentru a vă da un exemplu mai concret, vă voi spune in ce mod m-a afectat moda, pe mine, o tanără a vremurilor de pe urmă …
In clasa a VIII-a am fost inscrisă de părintii mei la o casă de modă, destul de mediatizată. Nu stiam ce este moda cu adevărat, nu stiam deloc ce se intamplă in backstage'urile prezentărilor. La inceput totul a fost bine, am invătat doar mersul scenic, cu picioarele incrucisate, am invătat să mă machiez, să mă aranjez si alte lucruri, care atunci mi se păreau incredibile si care mă atrăgeau din ce in ce mai mult. Uitand de faptul că moda este cea care reflectă spiritul vremurilor, mă depărtam de adevăr, nestiind ce mă asteaptă. Mă depărtasem de biserică, bineinteles, deoarece frecventarea ei nu făcea parte din practicile pe care le abordasem. Am fost invătată să citesc doar reviste de modă iar dacă purtai haine din sezonul trecut erai total desconsiderat.
Ajungand mai apoi la liceu, am inceput să imi invăt si colegele să fie ,,la modă". Le criticam pentru aspectul nearanjat si chiar le invătam să se fardeze, să se aranjeze mereu si să citească reviste de modă. Desi totul părea perfect, iar eu eram modelul (negativ, dacă apreciez in momentul de fată) prietenelor mele, simteam că ceva din ceea ce fac nu este bine. Aceste acte respingătoare au fost primite de cei din jur cu multă satisfactie si admiratie, dar in adancul sufletului meu, au atins o altă coardă. Simteam cum indepărtez acea puritate si frumusete naturală, complexă prin simplitatea ei, pe care a lăsat-o Dumnezeu si ii indepărtam si pe cei din jurul meu de adevăratele virtuti, de adevărata frumusete, atrăgandu-i spre superficialitate.
Cu cat mă adanceam mai mult in lumea modei, cu atat sufletul meu se stingea mai repede. Credeam că frumusetea poate fi măsurată conform unui standard obiectiv, unul pe care pur si simplu nu-l atinsesem. Fără să imi dau seama, devenisem absolut devotată conceptului platonic de frumusete, o estetică pe care o impărtăseam cu editorii revistelor internationale de modă si care-mi alimentau sentimentul zilnic de silă fată de propria-mi persoană, in fata oglinzii. Vroiam mereu să slăbesc (din ce in ce mai mult) si nu m-am oprit pană nu am devenit anemică.
Mama mea si-a dat seama că totul scăpase de sub control si că moda nu este ceea ce pare. Era oricum prea tarziu, pentru că eu fusesem stăpanită de tirania ei. Uimitor, dar salvarea mea a fost pasiunea pentru citit, la care nu renuntasem in favoarea revistelor patetice (pe care atunci le veneram). Am citit prima dată ,,Casiana - Invătătura despre iubirea in Hristos", o carte care m-a invătat multe lucruri, printre care si despre adevărata frumusete, cea lăsată de Dumnezeu, nu cea concepută de om, distrugătoare.
Am inceput să citesc din ce in ce mai mult, deoarece mi se părea incredibil cat de usor reuseam să găsesc răspunsurile la intrebările mele. Pe la inceputul clasei a X-a, virusul modei nu mă mai stăpanea. Reincepusem să frecventez biserica, petreceam vacantele la manăstire. Am renuntat la multe obiceiuri la care nu as fi crezut că voi renunta vreodată.
Ceea ce mă intristează totusi este că desi eu am reusit să descopăr adevărul, cei din jurul meu, pe care i-am indepărtat de acesta, nu s-au mai putut intoarce. Pentru cei mai multi, eu am reprezentat trecerea de la monoton la extrem. Inutile au fost toate explicatiile ulterioare, căci sămanta nedreptătii prinsese rădăcini adanci in sufletele lor.
Acum sunt eu cea criticată pentru că nu mă mai aranjez, nu mai merg la petreceri si am fost chiar exclusă din cele mai interesante grupuri din liceu. Ceea ce in urmă m-ar fi intristat, acum mă bucură. Fericirea mea nu mai constă in ultima colectie de haine de firmă sau in accesoriile sezonului sau ale revistelor de modă. Fericirea mea constă in adevăr, iar adevărul meu este Dumnezeu.
Oamenii au libertate, tocmai de aceea gresesc. Dacă nu as fi fost liberă să fac ce vreau, as fi mers mereu pe ,,cărarea ingustă" a lui Dumnezeu, fiind constransă de imprejurări. Am trăit multe experiente, dar aceasta este cea mai relevantă in special pentru tinerii mei prieteni, care poate vor intelege vreodată ce am inteles si eu … sper ca atunci să nu fie prea tarziu …
Cu multă dragoste,
Amira K. "
Sursa http://hristofor. wordpress. com/2008/ 12/26/ortodoxia- dincolo-de- mode-marturia- unei-tinere
toate cele bune in 2009!
RăspundețiȘtergereAmin! Multumesc ,asemenea si dvs,alaturi de cei dragi! :) Multam de vizita!
RăspundețiȘtergere