Când viața pare cumplită, fă-ți un ceai și bea-l din cea mai drăguță ceașcă – Arsenie Boca

marți, 24 februarie 2009

Aflarea capului Sfîntului Inaintemergător si Botezător loan

Cugetare
Nu ne sînt nici învătători buni nici prieteni buni cei care ne fac nouă întotdeauna după vrerile noastre. Sfintul Cuvios loan Moshu scrie despre o femeie slăvită dintr-o familie senatorială care a venit în pelerinaj la Locurile Sfinte. Sosind la Cezareea, ea a hotărît să rămînă o vreme acolo, si s-a adresat cu următoarea rugăminte episcopului locului: «Dă-mi mie o femeie evlavioasă care să mă învete frica de Dumnezeu». Episcopul i-a recomandat o fecioară smerită. După o bucată de vreme, episcopul a întîlnit-o iar pe femeia cea slăvită si a întrebat-o: «Cum este fecioara pe care ti-am adus-o să te învete?» «Este bună», a răspuns femeia, «dar nu prea mă ajută pentru că este asa de smerită încît mă lasă să-mi fac voia mea.
Dar mie îmi trebuieste cineva care să mă certe, si să nu mă lase să fac ce poftesc». Atunci episcopul i-a adus o altă fecioară, cu un caracter foarte aspru, care a început să o certe pe femeie, numind-o bogătancă lipsită de simtire si milostivire, si asa mai departe. După o vreme, episcopul iar a întrebat-o: «Dar această altă fecioară, cum se poartă ea cu tine?» «O, ea cu adevărat este de folos sufletului meu, înalt Preasfmtite Părinte», a răspus sotia senatorului. Si asa a dobîndit smerenia această femeie bogată si foarte slăvită.

Luare aminte
Să luăm aminte la Stăpînul Hristos, Piatra de încercare:
a închipuirii de sine celei păcătoase, a minŃii pervertite a omenirii care
prin gîndirea ei trupească si desfrînată luptă de-a pururi contra mintii lui
Hristos; a iubirii de sine celei păcătoase, a inimii pervertite a omului care, prin
ea însăsi, nu acceptă nici iubirea lui Dumnezeu, nici pe a aproapelui;
a voii proprii celei păcătoase, adică a voinŃei pervertite a omului care,
prin ea însăsi, pururea luptă contra voinŃei lui Dumnezeu.

Predică Despre pocăintă si iertarea păcatelor.

Si să se propovăduiască în numele Său pocăinta spre iertarea păcatelor la toate neamurile,începîndde la Ierusalim (Luca 24: 47).
Aceasta este ultima învătătură pe care Mîntuitorul a dat-o apostolilor Săi. în aceste cuvinte se cuprinde, precum în miezul unei nuci, toată Evanghelia
împăcării dintre Dumnezeu si oameni. Căci ce vrea Dumnezeu de la oameni si ce le dăruieste El lor? El caută pocăinŃa lor, si le dăruieste iertarea păcatelor. El cere puŃin si dăruieste totul. Să se pocăiască oamenii de toate păcatele si fărădelegile lor, si să înceteze a le mai face, si vor primi totul de la Dumnezeu - nu doar ceea ce doreste cel mai mult inima lor, dar încă si pe deasupra si mult mai mult. Cu adevărat, totul este făgăduit drepŃilor. DrepŃii vor mosteni împărăŃia Cerurilor, ei vor fi fiii lui Dumnezeu, ei vor fi copiii luminii, copiii nemuririi,
împreună-vieŃuitori cu îngerii, fraŃii lui Hristos. DrepŃii viaŃă vor avea din belsug, belsug de pace, de înŃelepciune, de putere si de bucurie. DrepŃii vor avea totul, pentru că asa li s-a făgăduit de către Dumnezeu.
Să se pocăiască doar oamenii si vor primi totul. Să se curăŃească cersetorul, să se îmbăieze si să se îmbrace întru curăŃie înaintea usilor împărăŃiei, si imediat va fi primit înăuntru, iar Regele îl va întîmpina si îl va îmbrăŃisa si îi va dărui totul, îl va lua să vieŃuiască cu el, va mînca la masa lui, si va avea totul, totul, totul !
O fraŃilor, acestea nu sînt doar vorbe, acesta este adevărul cel pururea viu si sfînt. Căci stim cu siguranŃă că mulŃi dintre cei care s-au pocăit, bărbaŃi si femei, au primit toate aceste făgăduinŃe.
Multi s-au înfătisat din cealaltă lume si au dovedit adevărul acestor cuvinte, arătînd că ei trăiesc acum ca niste fii si fiice de împăraŃi. Dar ei sînt dintre cei care în viaŃa lor pămîntească s-au pocăit grabnic si cu rîvnă de toată vremea. Iată, acesta este timpul pocăinŃei noastre asemenea, dacă dorim împreună cu ei să ne sălăsluim si să fim si noi mostenitori ai împărăŃiei.

O Stăpîne Doamne lisuse Hristoase Multmilostive, ajută-ne nouă ca să ne pocăim cu adevărat mai înainte de sfîrsit, ca să putem vieŃui pururea cu Tine,
CăŃi łie se cuvine toată slava si mulŃumită în veci, Amin.

(din "Proloagele")


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...