Cerul lui ...

Ieri am iesit prima data din casa dupa inmormantarea varului meu; nu ca as fi avut chef de ceva,dar nu mai aveam mai nimic prin casa, si cum planul era sa merg si la Carrefour si la Mega Image, iar la Unirea aceste doua magazine sunt aproape alaturate, am mers acolo ( este oricum si destul de aproape de locuinta mea)

Mi-am facut cumparaturile ( minimum minimorum ) si apoi am trecut prin parc. Era cald, aer, iar din cand in cand, soarele intra in nori.

Gandul oricum nu imi sta in alta parte decat la el, si inca ma intreb ca idioata DE CE?

O prietena incercand sa ma consoleze, imi spunea ieri ca probabil asta ( moartea) a fost singura lui sansa pentru a se mantui... Nu stiu,habar nu am , si probabil ca am foarte putina credinta din moment ce imi este asa de greu, iar supararea si tristetea mea sunt atat de mari.

Pe o banca in parcul de la Unirea, in plin soare, nu am facut altceva decat sa privesc cerul, si apoi putinele flori din parc.

Era un cer superb,si ma gandeam ca acolo este si Alin, si pastrand proportiile si, sper, fara sa Il supar pe Dumnezeu, m-am gandit: acesta este si cerul lui Alin,acum!.

Priviti ce frumos era. Nu m-am putut abtine si am facut gramada de poze- mai nou am mai mereu cu mine aparatul de fotografiat- :

Nor in forma de inima... inima lui care nu mai bate acum...

Ana